Artişti
Filmele și video-urile de început ale lui Anri Sala (n. 1974) exploatau experiența sa personală pentru a reflecta asupra schimbării sociale și politice ce avea loc în Albania, țara sa natală. Cu timpul, Sala a acordat o importanță crescândă sunetului, realizând lucrări remarcabile în care redefinește raportul dintre sunet și imagine. În legătură cu această evoluție se află interesul de lungă durată al lui Sala față de performance în general și mai ales față de cel muzical.
Sergiu Sas (n. 1981) este inginer și artist multimedia. Este membru al grupurilor kinema ikon și biserika. Prin lucrările sale, de cele mai multe ori participative și caracterizate de ironie și umor, își propune să demonteze anumite obsesii sociale, culturale și/sau religioase.
Diet Sayler (n. 1939) a crescut și și-a făcut studiile la Timișoara, emigrând apoi în Germania în 1973. Este un important exponent al artei abstracte, lucrând cu prezicie matematică și fiind interesat de proporții.
Decebal Scriba (n. 1944, Brașov) a absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1973; trăiește și lucrează în Fontainebleau-Avon, Franța din 1991. Este un artist care abordează medii diverse de lucru precum fotografia, instalația, performance-ul și arta video, fiind preocupat de zona conceptuală.
Hassan Sharif (n. 1951) a debutat în anii ʻ70, în caricatură. Lucrările lui reflectă schimbările bruște care au avut loc în Emiratele Arabe Unite. Din anii ʻ80 și-a îndreptat atenția spre arta conceptuală, fiind considerat unul dintre pionierii acesteia din Orientul Mijlociu și devenind coleg și mentor al tinerelor generații de artiști.
Wang Sishun (n. 1979) trăiește la Beijing. A absolvit studiile în cadrul Institutului de Arte din Hubei, China în 2008. Practica sa include sculptură, instalație, video și alte mijloace de expresie. Artistul folosește vectorul temporal prin interschimbarea distanței spațiale și temporale, precum și prin decontextualizarea ready-made-urilor, a obiectelor găsite sau a unor materii prime.
Lucrările Larisei Sitar (n. 1984) explorează memoria, mitologia și nostalgia, folosind fotografie, video, instalație, desen și intervenții în spațiul public. Personajele care apar în practica ei sunt preluate din mentalul colectiv, mitologie sau basmele lumii.
Serge Spitzer (1951-2012) a fost un protagonist al avangardei artistice de la sfârșitul anilor 60. Lucrările sale se referă adesea la structure economice, sociale și politice. Conceptele sale de „machete ale realității” sfidează percepțiile obișnuite și limitele sistemelor de comunicare
Mircea Stănescu (n.1954) trăiește la Sibiu. A absolvit Universitatea de Artă București, secția tapiserie. Face parte dintre artiștii pregătiți în laboratoarele experimentale ale Atelierului 35 din Sibiu și București, moment în care face trecerea la desen, instalație și fotografie.
Florin Ștefan (n. 1968) predă la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și este director al Spațiului Intact din Centrul de Interes, Cluj-Napoca. Picturile sale în ulei abordează atât scene de interior cât și peisaje, artistul concentrându-se îndeosebi pe senzualitatea nudului feminin, surprins în diferite postúri.
Practica lui Slobodan Stošić (n. 1989) reacționează la contextele în care se desfășoară. Conectând diverse feluri de muncă, semnificație și metode, preocuparea sa centrală este cum ar putea fi utilizate personaje fictive sau narative, printr-o metodologie a verosimilului, în explorarea teritoriului moral și politic în care arta ar trebui să dea naștere unor probleme și propuneri ce duc la interpretări schimbătoare și la feluri multiple de abordare a hegemoniilor politice. Istorisirile create sunt reflectarea unei ficțiuni sociale.
Aleksandra Stratimirovic (b. 1968) a absolvit Facultatea de Arte Aplicate și Design la Universitatea de Arte din Belgrad; și-a finalizat studiile în design de lumini în Konstfack, Colegiul Universitar de Arte, Meserii și Design și la KTH – Institutul Regal Tehnologic din Stockholm.
Mircea Suciu (n. 1978) combină diferite materiale în tehnica monoprint-ului (cum ar fi acrilic și ulei). Lucrările sale s-au bazat multă vreme pe imagini pe care le-a găsit în ziare, reviste și alte publicații, la care a adăugat recent elemente de recuzită, perdele sau obiecte acoperite.
