Expoziţii Art Encounters 2017:

Reconstituirea – 5 artiști timișoreni

Constantin Flondor (n.1936) studiază pictura la Institutul „Nicolae Grigorescu” din București, iar din 1962 devine profesor la Liceul de Arte Plastice din Timișoara. Începând din 1991, este cadru didactic universitar la Facultatea de Arte Plastice din Timișoara și este invitat ca profesor la Sommermalakademie Beratzhausen în Germania. În 1966, devine cofondatorul grupului 111 apoi, în 1969, al grupului Sigma și în 1985, al grupării Prolog.

Expoziții (selecție): 2 x 80: MEGERT x FLONDOR, Jecza Gallery, Timișoara (2016); Das Wohltemperierte Barock, DIEHL, Berlin (2015, solo); Snowflakes, Jecza
Gallery, Timișora (2014, solo); Constantin Flondor, Galerie Volker Diehl, Berlin, Germany (2013, solo); If A DandeLION Could Talk / Dacă păpădia ar vorbi / SIGMA 1, Fundația Gervasuti, Veneția (2013); Cernere, BARIL, Cluj-Napoca (2012, solo); Social Cooking Romania, NGBK Berlin (2007); Una Bisanzio Latina, Roma (1999); Mail Art im Internationalen Netzwerk Osteuropa, Staatliches Museum Schwerin (1996); Romanian Art Today, Richard Demarco Gallery, Edinburg (1971); Bienala Constructivistă de la Nürnberg (1969); Arta Constructivistă, Sonja Henje Gallery, Oslo (1969); Sala Kalinderu, București (1968); Trienala de Arte Decorative, Milano (1968).

Constantin Flondor aderă, al rândul lui, la principiile constructiviste ce caracterizează activitatea grupurilor 111 și Sigma, fiind membru al lor pe întreaga perioadă a existenței acestora. Natura și geometria sunt temele de referință în activitatea lui Flondor, în special în timpul apartenenței lui la cele două grupuri timișorene. Demersul său artistic va fi caracterizat de un tip de atenție analitică îndreptată spre observarea naturii, translatată în lucrările de artă prin medierea geometriei. Astfel, aleatoriul natural ajunge să fie înregistrat într-un mod cât se poate de riguros și tehnic, un exemplu în acest sens fiind Sologramele realizate în 1976. Va ajunge să integreze în practica sa artistică și noile medii, inițial ca formă de documentare, apoi ca medii artistice propriu-zise. O parte importantă a activității sale artistice va fi constituită și din acțiunile întreprinse cu elevii Liceului de Artă din Timișoara. Cu timpul, Flondor va ajunge să acorde o atenție aparte făinii, lucrând cu aceasta ca mediu artistic și exploatându-i potențialul din toate punctele de vedere, plecând de la materialul propriu-zis până la dimensiunea simbolică a acesteia. Acest interes va marca și reorientarea artistului către o dimensiune teologică. La câțiva ani după dizolvarea Grupului Sigma, artistul va lua parte la formarea Grupului Prolog, al cărui membru va rămâne.

Imagini:

1. Constantin Flondor, Tensiuni interstițiale (1968), tempera, panou, sticlă riglată, 65 x 65 x 8 cm