Arad, Gheorghe Popa de Teiuș 2-4, etajul II
Deschis în 1893, Muzeul din Arad a fost găzduit la început de Teatrul de Stat şi era axat pe evocarea Revoluţiei de la 1848. După 1913, când a fost mutat în noul Palat al Culturii (alături de Filarmonică şi de Bibliotecă), s-a îmbogăţit cu colecţii de istorie medievală şi cu o galerie de artă europeană. Muzeul începea să-şi afirme identitatea - cu atât mai pregnant cu cât, în perioada interbelică, au fost amenajate o secţie de etnografie şi două memoriale dedicate unor politicieni arădeni, Vasile Godiş şi Ştefan Cicio-Pop. În spaţiul în care se poate vedea astăzi, galeria de artă a prins contur în 1984. Clădirea muzeului este monument de arhitectură din secolul al XX-lea şi adăposteşte artă românească (picturi de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, sculpturi de Dimitrie Paciurea şi Romulus Ladea) şi arta universală (din şcolile italiană, franceză, flamandă, maghiară). Activitatea în domeniul artei contemporane a fost catalizată de prezența lui Judit Angel și a grupării Kinema Ikon. Judit Angel a condus Muzeul de Artă Arad și a iniţiat colecția de artă contemporană în anii ’90, între 1994 și 1996 organizând trei expoziţii reprezentative pentru proiectul său de conducător al Muzeului: Art Unlimited SRL, Inter(n) și Complexul Muzeal (colaborare româno-austriacă). Întemeiată în urmă cu mai mult de patru decenii (mai exact, în 1970), gruparea Kinema Ikon a devenit în 1990 secţie a Muzeului de Artă din Arad, iar în 2012 a primit o sală de expoziţie la Muzeul de Artă, unde se desfășoară alternativ două proiecte: Wunderkammer și Kinema Ikon: serial. Călin Man, coordonatorul actual al Kinema Ikon, a fost în 2003 curatorul Pavilionului Românesc la Bienala de Artă Contemporană de la Veneția.
Deschis în 1893, Muzeul din Arad a fost găzduit la început de Teatrul de Stat şi era axat pe evocarea Revoluţiei de la 1848. După 1913, când a fost mutat în noul Palat al Culturii (alături de Filarmonică şi de Bibliotecă), s-a îmbogăţit cu colecţii de istorie medievală şi cu o galerie de artă europeană. Muzeul începea să-şi afirme identitatea - cu atât mai pregnant cu cât, în perioada interbelică, au fost amenajate o secţie de etnografie şi două memoriale dedicate unor politicieni arădeni, Vasile Godiş şi Ştefan Cicio-Pop. În spaţiul în care se poate vedea astăzi, galeria de artă a prins contur în 1984. Clădirea muzeului este monument de arhitectură din secolul al XX-lea şi adăposteşte artă românească (picturi de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, sculpturi de Dimitrie Paciurea şi Romulus Ladea) şi arta universală (din şcolile italiană, franceză, flamandă, maghiară). Activitatea în domeniul artei contemporane a fost catalizată de prezența lui Judit Angel și a grupării Kinema Ikon. Judit Angel a condus Muzeul de Artă Arad și a iniţiat colecția de artă contemporană în anii ’90, între 1994 și 1996 organizând trei expoziţii reprezentative pentru proiectul său de conducător al Muzeului: Art Unlimited SRL, Inter(n) și Complexul Muzeal (colaborare româno-austriacă). Întemeiată în urmă cu mai mult de patru decenii (mai exact, în 1970), gruparea Kinema Ikon a devenit în 1990 secţie a Muzeului de Artă din Arad, iar în 2012 a primit o sală de expoziţie la Muzeul de Artă, unde se desfășoară alternativ două proiecte: Wunderkammer și Kinema Ikon: serial. Călin Man, coordonatorul actual al Kinema Ikon, a fost în 2003 curatorul Pavilionului Românesc la Bienala de Artă Contemporană de la Veneția.
