Expoziţii Art Encounters 2017:

Reconstituirea – 5 artiști timișoreni

Ștefan Bertalan (1930-2014) este o figură centrală a neo-avangardei din România, membru și cofondator al grupului 111 în 1965 și al grupului Sigma în 1970. În încercarea de a găsi un limbaj artistic personal și de a se detașa de conformismul academic, își îndreaptă cercetările teoretice spre textele lui Paul Klee, principiile constructivismului și modelul Școlii de la Bauhaus, alături de colegii săi de grup. Creația lui Ștefan Bertalan, alcătuită din obiecte, instalații multimedia, fotografii, acțiuni, are ca fir călăuzitor desenul, prin care se leagă toate aceste etape.

Expoziții (selecție): Palatul Enciclopedic, a 55-a ediție a Bienalei de la Veneția (2013); Ștefan Bertalan, Muzeul de Artă, Timișoara (2012, solo); Măscăriciul emigrant, Muzeul de Artă din Timișoara / Galeria Quadro, Cluj-Napoca (2012 / 2011, solo); De Natura Rerum, Johnen Galerie, Berlin (2012, solo); Cel ce
se pedepsește singur, Muzeul Mogoșoaia, București (2009); Drumuri la răscruce, Galeria ArTe (2005, solo); Festivalul Zona 4 – Europa de Est, Timișoara (2002); Festivalul Zona 3 – Europa de Est, Timișoara (1999); Studiul I, Galeria Bastion, Timișoara (1978); Fourth Leonardo Action, Parcul Central, Timișoara (1978); Romanian Art Today, Richard Demarco Gallery, Edinburg (1971); Bienala Constructivistă de la Nürnberg (1969); Arta Constructivistă, Sonja Henje Gallery, Oslo (1969); Cinci artiști timișoreni, Sala Kalinderu, București (1968); Trienala de Arte Decorative, Milano (1968).

Activitatea artistică a lui Ștefan Bertalan este intim legată de cea a grupului Sigma. Membru al Grupului 111 pe tot parcursul existenței acestuia (1966-1969), devenind apoi membru al Grupului Sigma (1969-1980), artistul era privit ca un punct de reper de către colegii săi. În strânsă legătură cu activitatea celor două grupuri sus-menționate, puternic influențat de constructivism, specificul activității lui Bertalan poate fi regăsit în interesul deosebit acordat noilor medii și materiale, fiind unul dintre primii membri care experimentează cu acestea (încă din perioada Grupului 111). Un alt punct interesant în cariera sa a fost abilitatea de a îmbina bionica și geometria cu acțiunile organizate în natură, în Timișoara, în perioada în care făcea parte din Grupul Sigma: Benzi tensionate peste Timiș, Acțiune Dracșina sau Leonardo. Spectacol pentru public. Nu în ultimul rând, artistul a acordat un interes aparte naturii, tratând-o dintr-o perspectivă analitică, un exemplu în acest sens fiind acțiunea de la Galeria Kalinderu din 1979, Am trăit 130 de zile cu o plantă de floarea soarelui. Acest interes de factură ecologistă acordat naturii poate fi privit, într-o oarecare măsură, ca o influență a activității artistice a artistului german Joseph Beuys.

Imagini:

1. Ștefan Bertalan, Demonul lui Maxwell (1967-68), fire textile albe și negre în cadru de lemn, Il Palazzo Enciclopedico, credite foto: Francesco Galli, prin amabilitatea Muzeului de Artă, Timișoara